Revin cu un post despre „prietenii” mei, taximetriştii. Am făcut comandă înainte să plec la aeroport şi tipa de la dispecerat m-a informat că în 8 minute trebuie să ajungă şi că voi fi sunat. Evident, că doar trăim în Bucureşti, după 8 minute n-am primit niciun apel aşa ca am coborât în faţa blocului, în caz că deşteptul de taximetrist ajunge dar n-are telefon sau ceva. Am găsit taxiul în faţa blocului, i-am explicat şoferului (care avea cam 20 şi ceva de ani) că eu sunt cel care a făcut comanda dar el era prea cufundat într-o convorbire telefonică şi mă băga-n seamă doar din când în când. Îmi zice „- Stai aşa, că m-au sunat de la Cosmote. Am câştigat 3000 de euro!” Mă uit suspect la el şi-ncerc să nu-l deranjez , când îl văd că-şi notează nişte chestii pe hartie şi că da tot felul de informaţii interlocutorului (CNP, adresă, etc). Mda, ţeapa clasică la telefon. Încerc să-i explic să nu se agite dar el o ţine pe-a lui. Îl întreb dacă a participat la vreun concurs şi-mi răspunde că NU, dar că şi-a făcut abonament cu o lună în urmă! Ahaaa, iegzistă o explicaţie. Aproape mă rog de el să închidă telefonul, să le zică să revină mai tarziu, că trebuie să vorbesc cu el ceva. Nimic. După un timp, văd că închide dezamăgit telefonul şi-mi zice că i-au cerut să încarce 2 cartele PrePay. (Doh, asta încercam şi eu să-ţi explic!) Îi povestesc care-i treaba şi că e celebră faza cu prepay-ul, la care-mi răspunde că n-a auzit de asta până acum.. Parcă nu-i vine să creadă că n-a câştigat nimic şi sună el înapoi la numărul de pe care a fost sunat. Le dă respectivilor de înţeles că ştie despre ce e vorba la care ăia îi închid telefonul în nas. Începe să devină din ce în ce mai convins că am avut dreptate, ba chiar revoltat. După un timp îşi sună un prieten şi-i povesteşte mândru prin ce a trecut fără să-şi ia ţeapă. Îi mai mărturiseşte şi că nu mai avea niciun chef de cursă când a „aflat” că a dat norocul peste el şi că se pregătea să plece .. Şi uite-aşa aş fi putut pierde avionul (eh, exagerez) din cauza nenorociţilor care dau ţepe la telefon. Mă rog, posibilitaţile intelectuale ale unui individ care şi-ar lua o astfel de ţeapă sunt reduse, dar hei!, vorbim despre taximetrişti.

Partea a 2-a e mai scurtă şi rămâne în categoria Şoferi, incluzând aici şi şoferii de taxi. Acum 3 zile mi s-a confirmat că mai există şi dreptate, din când în când, în trafic – fără vreo legătură cu Poliţia Rutieră . Mă îndreptam către casă pe un drum cu prioritate (hah, asta sună a proces verbal) când, pe un drum lateral – din partea dreapta, apare unu’ cu un 407 şi-şi bagă botul (maşinii) pe banda mea de mers (perpendicular, of course), eu fiind nevoit să intru pe contrasens din cauza asta. Îl claxonez şi-i zic nişte vorbe dulci printre dinţi, trec şi mă uit în oglinda retrovizoare. La 4-5 secunde intră un taxi în minunatul pejo’ (mă rog, nimic grav) . Thank you, Lord! 2 dintr-o lovitură